Activitate

Activitate — activitate orientată spre scop a omului. Urmărindu-și scopurile, omul folosește natura, acționează asupra ei, o transformă și se transformă pe sine.

Activitatea:

• este orientată spre scop — îndreptată către un obiectiv;
• este instrumentală — asigurată cu instrumente de atingere a scopului;
• este situațională — se desfășoară într-o situație și depinde de aceasta;
• este orientată spre un anumit obiect.

Activitatea orientată spre scop — înseamnă că tinde spre un obiectiv definit. Scopul este rațional — adică este corelat într-un fel sau altul cu obiectivul. Instrumentele sunt mijloacele de atingere a scopului, a căror eficiență în vederea atingerii obiectivului este conștientizată de om. Normele de utilizare a instrumentelor sunt fixate cultural în cunoștințe și transmise altor oameni. Acestea includ atât cele mai simple unelte pentru asigurarea muncii fizice, cât și mijloace de nivel înalt, de exemplu, abilitățile umane. Mijloacele de activitate sunt necesare ca condiții suficiente pentru realizarea acesteia.

Activitatea — este o structură coordonată: scopul trebuie să corespundă situației concrete sau unui anumit obiect, iar mijloacele trebuie să fie raționale, adică să asigure atingerea scopului.

Pentru a defini un act de activitate — este necesar, cel puțin, să se definească scopurile, obiectul și mijloacele sale.

În conformitate cu scopul, mijloacele acționează asupra obiectului. O astfel de structură elementară a actului de activitate poate fi dezvoltată. În locul obiectului poate fi plasat procesul de transformare a materialului inițial într-un produs final determinat. Acționând cu mijloace (unelte, instrumente), omul transformă materialul inițial în produsul final, care corespunde scopului. Scopul indică produsul posibil al actului de activitate; el conține, înainte de începerea activității, imaginea produsului final. Ceea ce omul dorește să obțină în cele din urmă există „în avans", în formă ideală, sub forma scopurilor. Produsul este creat în procesul de transformare a materialului.

Materialul procesului de transformare poate fi „material concret", caz în care se vorbește despre un act de activitate productivă. Materialul poate fi de natură semiotică, caz în care se vorbește despre un act de activitate mentală. De exemplu, transformarea unei formule matematice sau a unui model informațional al obiectului.

Scopul — indică produsul final — și, implicit, materialul inițial al transformării din care se obține produsul. Mijloacele trebuie să asigure atingerea scopului. Mijloacele sunt legate de produsul final, deoarece trebuie să asigure obținerea acestuia din materialul inițial. Mijloacele sunt legate de procesul de transformare în ansamblu — fiecare mijloc concret este utilizat în anumite proceduri ale procesului de transformare a materialului inițial.

Activitatea este coordonată:

• scopul trebuie să corespundă situației concrete sau unui anumit obiect
• mijloacele trebuie să fie raționale, adică să asigure atingerea scopului.

Informații generale

În cadrul activității, atât pozitive, cât și negative, pot fi identificate (se presupune existența) următoarele procese, realizate în cazul general:

1. procesul de luare a deciziilor;
2. procesul de implicare în activitate;
3. procesul de stabilire a scopurilor;
4. procesul de proiectare a planului (programului) de acțiuni;
5. procesul de realizare a planului (programului) de acțiuni;
6. procesul de analiză a rezultatelor acțiunilor și compararea acestora cu scopurile stabilite;
7. procesele organizaționale, inclusiv crearea structurilor, proceselor de management și planificare.

Tipuri de activitate în funcție de relația subiectului cu obiectul realizat

Tipurile de activitate sunt diferențiate în funcție de tipurile de relație ale subiectului cu lumea obiectelor, realizate în aceste forme de activitate:

• Activitatea practică este orientată, în primul rând, spre transformarea lumii în conformitate cu scopurile stabilite de om.
• Activitatea cognitivă servește scopurilor înțelegerii legilor obiective ale existenței lumii, fără de care îndeplinirea sarcinilor practice este imposibilă.
• Activitatea estetică — concept care reflectă formele și manifestările activității umane determinate de nevoia estetică, presupunând transmiterea sensurilor definite de orientările valorice ale unui anumit grup social și individ.
• Activitatea managerială, orientată spre conducerea organizațiilor.